adlig

germană

(Deutsch)

Variante

  • (rar) adelig

Etimologie

Din Adel („nobil, nobilime”) +‎ -ig.

Pronunție

  • AFI : /ˈaːdlɪç/
  • (mai ales în Germania de sud, Austria și Elveția) AFI : /ˈaːdlɪk/
  •  Audiofișier


Adjectiv

adlig (comp. adliger, sup. am adligsten)

  1. (mai ales ist.) nobil, aristocrat

Sinonime

  • aristokratisch, blaublütig

Antonime

  • bürgerlich

Cuvinte derivate

  • Adliger, Adlige
  • Adligkeit

Cuvinte apropiate

  • Adel
  • Adelheid
  • Adeln
  • adeln
  • Adelsstand
  • Adelung
  • Adler
  • Adolf
  • edel
  • Edelmut
  • Geadelte
  • Geadelter

Referințe




suedeză

(svenska)

Etimologie

Atestat deja în 1560: forma adelig este cea mai comună până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din adel („nobil, nobilime”) +‎ -ig.

Pronunție

  • AFI: /ˈɑːdˌlɪɡ/


Adjectiv

adlig (necomparabil)

  1. (mai ales ist.) nobil, aristocrat
    Han trodde han var något speciellt bara för att han var adlig.

Sinonime

  • aristokratisk, ädel, blåblodig, (înv.) ädelboren

Cuvinte apropiate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.