Dozent

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din latină docēns ‎(„învățământ”), participiu prezent pentru doceō ‎(„a învăța, a instrui, a preda”).

Pronunție

  • AFI: /doˈʦɛnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
der Dozent
m. Singular Plural
Nominativ der Dozent die Dozenten
Acuzativ den Dozenten die Dozenten
Dativ dem Dozenten den Dozenten
Genitiv des Dozenten der Dozenten
  1. (educ.) docent, lector
    Die Lehrtätigkeit des Dozenten bzw. der Dozentin erstreckt sich hauptsächlich auf Vorlesungen und Seminare.

Sinonime

  • (educ.) (abr.) Doz., Dz.

Cuvinte derivate

  • Dozentin

Cuvinte compuse

  • Privatdozent

Cuvinte apropiate

  • Dozentur

Vezi și

  • Lehrperson

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.