țest

română

Etimologie

Din latină * testum.

Pronunție

  • AFI: /ʦest/


Substantiv


Declinarea substantivului
țest
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țest țesturi
Articulat țestul țesturile
Genitiv-Dativ țestului țesturilor
Vocativ țestule țesturilor
  1. obiect de pământ sau de fontă de forma unui clopot, cu care se acoperă pâinea, mălaiul etc. puse la copt pe vatra încinsă.
  2. (pop.) carapace de broască țestoasă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.