fontă

română

Etimologie

Din franceză fonte.

Pronunție

  • AFI: /'fon.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fontă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fontă fonte
Articulat fonta fontele
Genitiv-Dativ fontei fontelor
Vocativ fontă fontelor
  1. aliaj de fier, de carbon și de alte elemente, produs în furnale înalte; tuci.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.