șurubelniță
română
Variante
Etimologie
Din șurub + sufixul -elniță.
Pronunție
- AFI: /ʃu.ru'bel.ni.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului șurubelniță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șurubelniță | șurubelnițe |
| Articulat | șurubelnița | șurubelnițele |
| Genitiv-Dativ | șurubelniței | șurubelnițelor |
| Vocativ | ' | ' |
- unealtă metalică alcătuită dintr-o tijă cu mâner, având vârful lățit ca un tăiș și servind la înșurubarea și deșurubarea șuruburilor.
Sinonime
Cuvinte apropiate
- deșuruba
- deșurubare
- înșuruba
- înșurubare
- șurub
- șurubar, șurubăreasă
- șurubări
- șurubărie
- șurubărire
- șurubăriță
- șurubel
- șurubi
- șurubui
- șurubuire
- șurubuit
Traduceri
unealtă
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.