șfichi
română
Etimologie
Onomatopee.
Pronunție
- AFI: /ʃfikʲ/
Interjecție
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului șfichi | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șfichi | șfichiuri |
| Articulat | șfichiul | șfichiurile |
| Genitiv-Dativ | șfichiului | șfichiurilor |
| Vocativ | șfichiule | șfichiurilor |
- capătul subțire și neîmpletit al biciului; pleasnă.
- lovitură dată cu vârful biciului.
- (fig.) vorbă răutăcioasă, răutate, împunsătură.
- mănunchi, grup de fire de păr.
Expresii
- A lua (pe cineva) în sfichi = a înțepa cu vorba; a ironiza
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.