înfoia

română

Etimologie

Din latină infolliare (< follis) sau în + foi (pluralul lui foaie).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.foˈja/


Verb


Conjugarea verbului
înfoia
Infinitiv a înfoia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 înfoiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să înfoieze
Participiu înfoiat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a (se) desface, a (se) umfla (asemenea foalelor).
  2. (v.refl.) (despre păsări) a-și umfla, a-și răsfira, a-și zbârli penele.
  3. (v.refl.) a se învârti de colo-colo, a se roti.
  4. (v.refl.) (fig.) (despre oameni) a-și da ifose, a-și da importanță.
  5. (v.refl.) (despre pământ și alte materiale) a se afâna.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.