afâna

română

Etimologie

Din latină *affēnāre < fēnum.

Pronunție

  • AFI: /a.fɨ'na/


Verb


Conjugarea verbului
afâna
Infinitiv a afâna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 afânez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să afâneze
Participiu afânat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face un material granular să fie mai rar, mai puțin compact, a-i mări volumul prin săpare, fărâmițare etc.

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.