încolăcit

română

Etimologie

Din a (se) încolăci.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ko.lə'ʧit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
încolăcit
Singular Plural
Masculin încolăcit încolăciți
Feminin încolăcită încolăcite
Neutru încolăcit încolăcite
  1. învârtit, înfășurat (în formă de colac); încovrigat.


Traduceri

Anagrame

  • conciliat

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.