încheiat
română
Etimologie
Din a încheia.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ke'jat/
Substantiv
| Declinarea substantivului încheiat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | încheiat | încheiate |
| Articulat | încheiatul | încheiatele |
| Genitiv-Dativ | încheiatului | încheiatelor |
| Vocativ | încheiatule | încheiatelor |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a încheia.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului încheiat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | încheiat | încheiați |
| Feminin | încheiată | încheiate |
| Neutru | încheiat | încheiate |
- (despre îmbrăcăminte și încălțăminte) care este prins, închis în nasturi, în copci, în șireturi etc.
- (despre nasturi) care este trecut prin butoniere; (despre copci) petrecut una într-alta.
- cu părțile îmbinate, împreunate, fixate una în alta; împreunat.
- (rar; despre persoane) bine legat, voinic.
- terminat, împlinit; întregit, desăvârșit.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.