încântat

română

Etimologie

Din a încânta.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kɨn'tat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
încântat
Singular Plural
Masculin încântat încântați
Feminin încântată încântate
Neutru încântat încântate
  1. plin de bucurie, de mulțumire, de entuziasm; fermecat, vrăjit, fascinat.
  2. (rar) încântător.

Expresii

  • Încântat (de cunoștință) = formulă de politețe prin care o persoană își exprimă mulțumirea când face cunoștință cu cineva


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.