îmblânzitoare

română

Etimologie

Din îmblânzitor.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.blɨn.zi'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
îmblânzitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îmblânzitoare îmblânzitoare
Articulat îmblânzitoarea îmblânzitoarele
Genitiv-Dativ îmblânzitoarei îmblânzitoarelor
Vocativ îmblânzitoareo îmblânzitoarelor
  1. persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.