1863

1863 în alte calendare
Ab urbe condita	2616
Calendarul armean	1312 ; ԹՎ ՌՅԺԲ
Calendarul Bahá'í	19 / 20
Calendarul bengalez	1269 / 1270
Calendarul berber	2813
Calendarul bizantin	7371 / 7372
Calendarul budist	2407
Calendarul burmez	1225
Calendarul chinezesc	4559 / 4560
Calendarul coptic	1579 / 1580
Calendarul ebraic	5623 / 5624
Calendarul etiopian	1855 / 1856
Calendarul republican francez	LXXI / LXXII; 71 / 72
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	1918 / 1919
Shaka Samvat	1785 / 1786
Calendarul iranian	1241 / 1242
Calendarul islamic	1279 / 1280
Calendarul japonez	Bunkyū 3; (文久3年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4196
Era Juche	-48
Calendarul minguo	49 înainte ROC; 民前49年
Calendarul seleucid	2174 / 2175
Calendarul tailandez	2406

1863
MDCCCLXIII

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XVIII ◄ Secolul XIX ► Secolul XX · ►
◄ · Anii 1840 · Anii 1850 ◄ Anii 1860 ► Anii 1870 · Anii 1880 · ►
◄◄ · ◄ · 1858 · 1859 · 1860 · 1861 · 1862 ◄ 1863 ► 1864 · 1865 · 1866 · 1867 · 1868 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

1863 (MDCCCLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Evenimente

Martie

30 martie: Începutul domniei regelui George I al Greciei. Domnia lui de 50 ani (cea mai lungă din istoria modernă a Greciei) a fost caracterizată de câștiguri teritoriale pentru Grecia în urma Primului Război Mondial.

Aprilie

27 aprilie: Pe o ceață deasă, vasul de pasageri, Anglo Saxon, s-a ciocnit de stânci și s-a scufundat pe coasta Newfoundland. Au murit 128 de oameni. Până în prezent rămâne cel mai sever naufragiu în Atlanticul de Nord.
30 aprilie-6 mai: Războiul Civil American. Bătălia de la Chancellorsville. Asalt în Virginia, SUA, încheiat cu victoria confederației, armată condusă de Robert E. Lee.

Mai

12 mai: Radama al II-lea, regele Madagascarului, este asasinat într-o conspirație a nobililor, care erau nemulțumiți de cursul său liberal și deschiderea către puterile europene Franța și Marea Britanie. Este urmat la tron de soția sa, Rasoherina. Puterea reală din regat a fost deținută de primul ministru Rainivoninahitriniony, instigatorul loviturii de stat și cel care a devenit soțul reginei la câteva săptămâni după încoronarea acesteia.

Septembrie

19-20 septembrie: Războiul Civil American. Bătălia de la Chickamauga. Bătălie pentru controlul centrului feroviar din apropierea orașului.

Octombrie

12 octombrie: Cuza îl numește prim-ministru pe Mihail Kogălniceanu, care va deține această funcție până la 26 ianuarie 1865 și va marca perioada cea mai rodnică în acțiuni social economice din perioada domniei lui Cuza.
26 octombrie: Regatul Unit: Este fondată Asociația de Fotbal; se creează primele reguli de fotbal oficiale. Acest lucru înseamnă separarea fotbalului de rugby.

Noiembrie

15 noiembrie: Regele danez, Frederic al VII-lea, a murit fără să aibă copii, și, în conformitate cu Protocolul de la Londra din 1852, este urmat la tron de Christian de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg. Christian al IX-lea a fondat casa de Glücksburg care domnește și astăzi în Danemarca.

Nedatate

ianuarie/februarie: Se încheagă o alianță politică între conservatori și liberalii radicali - "monstruasa coaliție", cum a numit această grupare politică Cezar Bolliac, potrivnică domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Principalele personaje au fost: I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, A. Panu, Ștefan Golescu, Ion Ghica, Dimitrie Ghica, care au făcut o opoziție sistematică la toate actele guvernelor lui Cuza.
martie: Împăratul japonez, Kōmei, emite "Ordinul de a expulza barbarii".
martie: Se hotărăște ca slujbele în bisericile ortodoxe românești să se facă numai în limba română, cu trei excepții: biserica Sf. Ioan cel Mare din București, biserica Sf. Arhangheli din Brăila și biserica Dancu din Iași.
Bayer AG. Companie germană farmaceutică și produse chimice, înființată de Friedrich Bayer la Leverkusen, Germania. Între 1925-1945 a fuzionat cu I. G. Farben.
Este votată Legea pentru secularizarea averilor mănăstirești, prin care pământul deținut de mănăstirile închinate a reintrat în patrimoniul statului român.
La Londra intră în funcțiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu lungimea de 6,3 km. Tracțiunea era realizată de o mașină cu abur.
Președintele american, Abraham Lincoln, a pus capăt sclaviei în statele sudiste rebele prin Proclamația Emancipării.

Arte, științe, literatură și filozofie

A apărut, la București, prima revistă umoristică editată de B.P. Hașdeu, "Aghiuță".
Americanul J.T. Alden a brevetat metoda de obținere a drojdiei.
Édouard Manet pictează Olympia.
Jules Verne publică Cinci săptămâni în balon.

Nașteri

1 ianuarie: Pierre de Coubertin, pedagog și istoric francez, fondatorul CIO (d. 1937)
1 ianuarie: Rūdolfs Blaumanis, scriitor leton (d. 1908)
17 ianuarie: David Lloyd George, om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit (1916-1922), (d. 1945)
28 februarie: Gheorghe Marinescu, medic român, fondator al școlii românești de neurologie (d. 1938)
16 martie: Ernest Henri Dubois, sculptor francez (d. 1930)
19 martie: Prințesa Matilda a Saxoniei (d. 1933)

Pierre de Coubertin, pedagog și istoric francez, fondatorul CIO
Gheorghe Marinescu, medic, fondator al școlii românești de neurologie
Gabriele D'Annunzio, scriitor, poet, dramaturg italian

12 martie: Gabriele D'Annunzio, scriitor, politician italian (d. 1938)
3 aprilie: Henry Van de Velde, arhitect și designer belgian (d. 1957)
5 aprilie: Prințesa Victoria de Hesse, nepoată a reginei Victoria (d. 1950)
21 mai: Arhiducele Eugen de Austria (d. 1954)
10 iunie: Louis Couperus, romancier și poet olandez (d. 1923)
21 iunie: Max Wolf, astronom german, pionier în domeniul astrofotografiei (d. 1932)
23 iunie: Sándor Bródy, romancier și dramaturg maghiar (d. 1924)
14 iunie: Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german (d. 1915)
12 iulie: Albert Calmette, medic, bacteriolog și imunolog francez (d. 1933)
19 iulie: Hermann Bahr, prozator, dramaturg și eseist austriac (d. 1934)
30 iulie: Henry Ford, producător american de automobile (d. 1947)
11 august: Ernst Gunther, Duce de Schleswig-Holstein (d. 1921)
23 august: Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (d. 1919)

Max Wolf, astronom german, pionier în domeniul astrofotografiei
Henry Ford, producător american de automobile
Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului imperiului Austro-Ungar

31 august: Prințesa Isabela a Bavariei, ducesă de Genova (d. 1924)
13 septembrie: Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg (d. 1950)
28 septembrie: Carlos I al Portugaliei (d. 1908)
5 octombrie: Ludwig Borchardt, egiptolog german (d. 1938)
15 octombrie: Arhiducele Leopold Salvator, Prinț de Toscana (d. 1931)
7 noiembrie: Julián del Casal, poet cubanez (d. 1893)
11 noiembrie: Paul Signac, pictor francez (d. 1935)
14 noiembrie: Leo Baekeland, chimist american de origine germană (d. 1944)
18 noiembrie: Richard Dehmel, poet german (d. 1920)
24 noiembrie: Maria Henrieta Chotek, cultivatoare austriacă de trandafiri, creatoarea rozariului de la Dolná Krupá (d. 1946)
25 noiembrie: Ioan Cantacuzino, medic și bacteriolog român (d. 1934)
27 noiembrie: Olga Kobyleanska, scriitoare ucraineană (d. 1942)
28 noiembrie: Eremia Grigorescu, general român de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război (d. 1919)
12 decembrie: Edvard Munch, pictor norvegian (d. 1944)
18 decembrie: Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului imperiului Austro-Ungar (d. 1914)

Decese

3 martie: Iancu Văcărescu, 70 ani, poet, considerat drept unul dintre primii poeți ai literaturii române (n. 1792)
30 martie: Auguste Bravais, 51 ani, fizician francez (n. 1811)
1 aprilie: Jakob Steiner, 67 ani, matematician elvețian (n. 1796)
10 mai: Stonewall Jackson (n. Thomas Jonathan Jackson), 39 ani, general american (n. 1824)

Iancu Văcărescu, considerat drept unul dintre primii poeți ai literaturii române
Eugène Delacroix, pictor francez
Andrei Mureșanu, poet și revoluționar român din Transilvania

1 iunie: Arhiducele Maximilian de Austria–Este (n. Maximilian Joseph), 80 ani (n. 1782)
25 iunie: Johann Karl Ehrenfried Kegel, 78 ani, agronom german și cercetător al peninsulei Kamceatka (n. 1784)
26 iulie: Sam Houston, 70 ani, om politic și ofițer american (n. 1793)
13 august: Eugène Delacroix (n. Ferdinand Victor Eugène Delacroix), 65 ani, pictor francez (n. 1798)
28 august: Eilhard Mitscherlich, 69 ani, chimist și mineralog german (n. 1794)
17 septembrie: Alfred de Vigny, 66 ani, poet francez (n. 1797)
17 septembrie: Józef Korzeniowski, 66 ani, scriitor polonez (n. 1797)
20 septembrie: Jacob Grimm, 78 ani, lingvist, folclorist și scriitor german (n. 1785)
12 octombrie: Andrei Mureșanu (Andrei Mureșianu), 46 ani, poet și revoluționar român din Transilvania (n. 1816)
15 noiembrie: Frederic al VII-lea (n. Frederik Carl Christian), 55 ani, rege al Danemarcei (n. 1808)
26 noiembrie: Natalia Goncearova, 50 ani, soția poetului rus Aleksandr Pușkin (n. 1812)
13 decembrie: Friedrich Hebbel (n. Christian Friedrich Hebbel), 50 ani, poet și dramaturg german (n. 1813)
24 decembrie: William Makepeace Thackeray, 52 ani, romancier britanic (n. 1811)

Vezi și

Listă de conducători de stat din 1863

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.