Comuna Vața de Jos, Hunedoara

Vața de Jos
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Căzănești
Biserica de lemn din satul Căzănești
Vața de Jos (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Hunedoara
SIRUTA91795
ReședințăVața de Jos
Sate componenteVața de Jos, Basarabasa, Birtin, Brotuna, Căzănești, Ciungani, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Prihodiște, Tătărăștii de Criș, Târnava de Criș, Vața de Sus
Guvernare
 - PrimarLiviu-Ioan Lință[*]​[1] (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total202,63 km²
Populație (2021)
 - Total3.163 locuitori
 - Densitate21 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337500
Prefix telefonic+40 x54 [2]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Vața de Jos (în maghiară: Alváca) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Basarabasa, Birtin, Brotuna, Căzănești, Ciungani, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Prihodiște, Tătărăștii de Criș, Târnava de Criș, Vața de Jos (reședința) și Vața de Sus.[3]

Demografie




Componența etnică a comunei Vața de Jos

     Români (92,03%)

     Alte etnii (0,89%)

     Necunoscută (7,08%)




Componența confesională a comunei Vața de Jos

     Ortodocși (91,56%)

     Alte religii (1,17%)

     Necunoscută (7,27%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vața de Jos se ridică la 3.163 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.728 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,03%), iar pentru 7,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,56%), iar pentru 7,27% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Vața de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Liviu-Ioan Lință[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Alianța pentru Unirea Românilor3        
Partidul Național Liberal2        

Atracții turistice

  • Biserica de lemn "Buna Vestire" din satul Birtin, construcție 1690, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din satul Brotuna, construcție secolul al XIX-lea
  • Biserica de lemn "Buna Vestire" din Ciungani, construcție 1600, monument istoric
  • Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Ocișor, construcție 1802, monument istoric.
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din satul Basarabasa, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn "Pogrârea Sfântului Duh" din satul Căzănești, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", din satul Ociu, construcție 1750, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Târnava de Criș, construcție 1824
  • Construcții din lemn, secolul al XIX-lea, monumente istorice
- Ansamblul rural din Ciungani
- Ansamblul rural din satul Căzănești
- Gospodării țărănești din satul Birtin,
- Casă țărănească, satul Basarabasa
  • Situl arheologic de la Vața de Jos

Personalități născute aici

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
  2. ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Vezi și

  • Zarandul de Est (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000).

Lectură suplimentară

  • Monografia comunei Vața, Aurel Vuzdugan, Marina Vuzdugan, Editura Politehnica, Timișoara, 2012

Legături externe

Imagini

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.