Comuna Turdaș, Hunedoara

Turdaș
—  comună  —
Biserica reformată din satul Turdaș (monument istoric)
Biserica reformată din satul Turdaș (monument istoric)
Stemă
Stemă
Turdaș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Hunedoara
SIRUTA91688
ReședințăTurdaș
Sate componenteTurdaș, Pricaz, Râpaș, Spini
Guvernare
 - PrimarRemi Bocșeri[*]​[1][2] (PSD, )
Suprafață
 - Total32,78 km²
Populație (2021)
 - Total1.791 locuitori
 - Densitate59 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal337495
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Turdaș (în maghiară: Tordos, în germană: Tordesch, Torendorf) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Pricaz, Râpaș, Spini și Turdaș (reședința).[3]

Demografie




Componența etnică a comunei Turdaș

     Români (65,94%)

     Romi (22%)

     Alte etnii (12,06%)



Componența confesională a comunei Turdaș

     Ortodocși (76,21%)

     Greco-catolici (4,97%)

     Penticostali (4,69%)

     Alte religii (2,4%)

     Necunoscută (11,73%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Turdaș se ridică la 1.791 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.801 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,94%), cu o minoritate de romi (22%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,21%), cu minorități de greco-catolici (4,97%) și penticostali (4,69%), iar pentru 11,73% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Turdaș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Remi Bocșeri[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal5     
Alianța pentru Unirea Românilor1     

Atracții turistice

  • Ansamblul bisericii reformate din satul Turdaș, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
  • Ansamblul rural din satul Pricaz (întreaga localitate), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric cod LMI HD-II-a-B-03417
  • Ansamblul rural din satul Turdaș (întreaga localitate), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric cod LMI HD-II-a-B-00377
  • Așezare din epoca neolitică (cultura Vinča-Turdaș), satul Turdaș. Probabil o așezare protourbană fortificată de mari proporții, centru regional de producție a ceramicii. Sit cu șase orizonturi: din neoliticul timpuriu (cel mai aparte), eneoliticul timpuriu si dezvoltat, perioada dacică (epoca fierului) si cea medievala, în jurul sec. XII.[8][9][10]
  • Biserica reformată din Turdaș.

Personalități

Vezi și

  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
  • Biserica reformată din Turdaș (monument istoric)

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la
  3. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  8. ↑ Corina Vârlan; Diana Marcu (). „Cel mai vechi oraș din Transilvania ar putea fi reconstituit lângă autostrada Sibiu-Nădlac”. Gândul. Accesat în .
  9. ↑ A fost descoperit cel mai vechi oraș din Transilvania: "Datează de dinainte de Piramide!", 22 august 2012, Mediafax, Jurnalul Național, accesat la 13 ianuarie 2014
  10. ↑ "Blitzkrieg” împotriva patrimoniului național! - Mica enciclopedie AS, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2012, numărul 1046, accesat la 13 ianuarie 2014

Legături externe

Imagini

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.