Comuna Bretea Română, Hunedoara
| Bretea Română | |
| — comună — | |
![]() Biserica ortodoxă din satul Bretea Română (1720) | |
Bretea Română (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 88644 |
| Reședință | Bretea Română |
| Sate componente | Bretea Română, Bățălar, Bercu, Bretea Streiului, Covragiu, Gânțaga, Măceu, Ocolișu Mare, Plopi, Ruși, Vâlcele, Vâlcelele Bune, Vâlceluța |
| Guvernare | |
| - Primar | Gruia Răzvan Ciprian Ionescu[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 100,36 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.969 locuitori |
| - Densitate | 30 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 337115 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
![]() Localizare în cadrul județului | |
Bretea Română (în maghiară: Oláhbrettye, în germană: Wallachisch-Brettendorf) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Bățălar, Bercu, Bretea Română (reședința), Bretea Streiului, Covragiu, Gânțaga, Măceu, Ocolișu Mare, Plopi, Ruși, Vâlcelele Bune, Vâlcele și Vâlceluța.[2]
Demografie
Componența etnică a comunei Bretea Română
Români (95,92%)
Alte etnii (0,34%)
Necunoscută (3,74%)
Componența confesională a comunei Bretea Română
Ortodocși (87,37%)
Penticostali (5,76%)
Alte religii (2,63%)
Necunoscută (4,24%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bretea Română se ridică la 2.969 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.052 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,92%), iar pentru 3,74% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,37%), cu o minoritate de penticostali (5,76%), iar pentru 4,24% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
.jpg)
Politică și administrație
Comuna Bretea Română este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gruia Răzvan Ciprian Ionescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||
Atracții turistice
- Parcul Național Retezat
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
- Parcul Național Retezat
- Villa rustica de la Bățălar
- Strei - Hațeg (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
.jpg)


