zurückhalten
germană
(Deutsch)
Etimologie
Din zurück + halten.
Pronunție
- AFI: /ʦuˈʀʏkˌhaltən/
Verb
| Conjugarea verbului zurückhalten | |
| Infinitiv | zurückhalten |
| Indicativ prezent pers. 2 sg., 3 sg. |
hältst zurück hält zurück |
| Indicativ imperfect | hielt zurück |
| Participiu perfect | zurückgehalten |
| Verb auxiliar | haben |
- a reține
- Nur mit Mühe konnte er seinen Zorn zurückhalten.
sich zurückhalten
- a se înfrâna, a se reține, a se stăpâni, a se controla, a se domina
- Wir werden an einer noblen Tafel speisen, halte dich also bitte ein wenig zurück.
Sinonime
Cuvinte derivate
- zurückhaltend
- Zurückhaltung
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.