zăbavă
română
Etimologie
Din slavă (veche) zabava.
Pronunție
- AFI: /zə'ba.və/
Substantiv
| Declinarea substantivului zăbavă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zăbavă | zăbave |
| Articulat | zăbava | zăbavele |
| Genitiv-Dativ | zăbavei | zăbavelor |
| Vocativ | zăbavă | zăbavelor |
- întârziere, încetineală, tărăgăneală, zăbovire.
- răgaz, odihnă.
- trecere de vreme; amuzament, petrecere, distracție.
Expresii
- (fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată
- A-și face zăbavă = a-și pierde vremea, a întârzia
- Fără (de) zăbavă = fără întârziere, imediat, îndată
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.