vilegiatură

română

Variante

Etimologie

Din franceză villégiature.

Pronunție

  • AFI: /vi.le.ʤi.a'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vilegiatură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vilegiatură vilegiaturi
Articulat vilegiatura vilegiaturile
Genitiv-Dativ vilegiaturii vilegiaturilor
Vocativ vilegiatură vilegiaturilor
  1. concediu, vacanță etc. petrecută de cineva în afara locului său de domiciliu.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.