concediu
română
Variante
Etimologie
Din franceză congé.
Pronunție
- AFI: /konˈʧe.dju/
Substantiv
| Declinarea substantivului concediu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | concediu | concedii |
| Articulat | concediul | concediile |
| Genitiv-Dativ | concediului | concediilor |
| Vocativ | concediule | concediilor |
- interval de timp determinat în care salariații sunt scutiți, în mod legal, de a veni la locul de muncă și a presta munca, primind pentru tot acest interval remunerația bănească cuvenită.
- Concediu de odihnă.
- Concediu medical.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.