vermut

română

Etimologie

Din franceză vermouth, germană Wermut, italiană vermut.

Pronunție

  • AFI: /verˈmut/


Substantiv


Declinarea substantivului
vermut
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vermut vermuturi
Articulat vermutul vermuturile
Genitiv-Dativ vermutului vermuturilor
Vocativ vermutule vermuturilor
  1. băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare; sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.