vânat

română

Etimologie

Din a vâna.

Pronunție

  • AFI: /vɨ'nat/


Substantiv


Declinarea substantivului
vânat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vânat vânaturi
Articulat vânatul vânaturile
Genitiv-Dativ vânatului vânaturilor
Vocativ vânatule vânaturilor
  1. vânătoare.
  2. ceea ce vânează cineva; (p.restr.) carnea unui animal vânat.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.