usturoia

română

Etimologie

Din usturoi.

Pronunție

  • AFI: /us.tu.roˈja/


Verb


Conjugarea verbului
usturoia
Infinitiv a usturoia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 usturoiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să usturoieze
Participiu usturoiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuți cu usturoi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.