urzica

română

Etimologie

Din urzică.

Pronunție

  • AFI: /ur.zi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
urzica
Infinitiv a urzica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 urzic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să urzice
Participiu urzicat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (-și) produce o usturime dureroasă (și o bășicare) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante (ori animale) urticante.
  2. (v.tranz.) (fig.) a ironiza, a persifla.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.