urlui

română

Variante

Etimologie

Din maghiară örölni.

Pronunție

  • AFI: /ur.lu'i/


Verb


Conjugarea verbului
urlui
Infinitiv a urlui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 urluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să urluiască
Participiu urluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a măcina mare unele boabe de cereale pentru a face urluială.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.