urbaniza

română

Etimologie

Din franceză urbaniser.

Pronunție

  • AFI: /ur.ba.niˈza/


Verb


Conjugarea verbului
(se) urbaniza
Infinitiv a (se) urbaniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) urbanizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) urbanizeze
Participiu urbanizat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a da sau a căpăta un caracter urban, citadin.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.