ultrasunet

română

Etimologie

Din ultra- + sunet (după franceză ultrason).

Pronunție

  • AFI: /ul.tra'su.net/


Substantiv


Declinarea substantivului
ultrasunet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ultrasunet ultrasunete
Articulat ultrasunetul ultrasunetele
Genitiv-Dativ ultrasunetului ultrasunetelor
Vocativ ultrasunetule ultrasunetelor
  1. vibrație mecanică a unui mediu, a cărei frecvență depășește frecvența maximă corespunzătoare unui sunet, neputând fi percepută cu urechea.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.