uium

română

Etimologie

Din bulgară уйeм (ujem), sârbocroată ujam.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
uium
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uium uiumuri
Articulat uiumul uiumurile
Genitiv-Dativ uiumului uiumurilor
Vocativ uiumule uiumurilor
  1. cantitate procentuală de făină sau de grăunțe reținută la batoză, la moară etc. drept plată în natură pentru măcinat, treierat etc; vamă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.