treierat

română

Etimologie

Din a treiera.

Pronunție

  • AFI: /tre.jeˈrat/


Substantiv


Declinarea substantivului
treierat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ treierat treierate
Articulat treieratul treieratele
Genitiv-Dativ treieratului treieratelor
Vocativ treieratule treieratelor
  1. faptul de a treiera; treier, treieriș.
  2. timpul când se treieră; treier, treieriș.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.