ușiță

română

Etimologie

Din ușă + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /u'ʃi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ușiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ușiță ușițe
Articulat ușița ușițele
Genitiv-Dativ ușiței ușițelor
Vocativ ușiță ușițelor
  1. diminutiv al lui ușă; ușuliță, ușuță, uscioară.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.