troscot
română
Etimologie
Din slavă (veche) troskotŭ. Aparține aceleiași rădăcini expresive ca trosc.
Pronunție
- AFI: /'tros.kot/
Substantiv
| Declinarea substantivului troscot | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | troscot | troscote |
| Articulat | troscotul | troscotele |
| Genitiv-Dativ | troscotului | troscotelor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) (Polygonum aviculare) plantă erbacee cu tulpina ramificată, întinsă pe pământ, cu numeroase frunze mici, alterne, netede la margini, cu flori hermafrodite verzi, pe margine roșii sau albe, folosită în scopuri medicinale.
Sinonime
Cuvinte derivate
- troscoțel
Cuvinte compuse
- troscot-de-apă
- troscot-de-câmp
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.