troleibuz

română

Etimologie

Din franceză trolleybus.

Pronunție

  • AFI: /tro.lej'buz/


Substantiv


Declinarea substantivului
troleibuz
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ troleibuz troleibuze
Articulat troleibuzul troleibuzele
Genitiv-Dativ troleibuzului troleibuzelor
Vocativ troleibuzule troleibuzelor
  1. vehicul rutier de transport în comun, cu tracțiune electrică, asemănător cu autobuzul, prevăzut cu troleu; troleu.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.