trepidație

română

Etimologie

Din franceză trépidation.

Pronunție

  • AFI: /tre.pi'da.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
trepidație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trepidație trepidații
Articulat trepidația trepidațiile
Genitiv-Dativ trepidației trepidațiilor
Vocativ trepidație trepidațiilor
  1. mișcare vibratorie continuă, în general în direcție verticală, cu amplitudine mică și cu frecvență mare, a unui sistem tehnic (mașină, vehicul etc.) în cursul funcționării lui.
  2. (fig.) agitație, neastâmpăr.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.