trăsnaie

română

Etimologie

Din a trăsni + sufixul -aie.

Pronunție

  • AFI: /trəsˈnə.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
trăsnaie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trăsnaie trăsnăi
Articulat trăsnaia trăsnăile
Genitiv-Dativ trăsnăii trăsnăilor
Vocativ trăsnaie trăsnăilor
  1. faptă ieșită din comun, năstrușnică, extravagantă; năzbâtie, poznă.
  2. idee năstrușnică; născocire ciudată.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.