toast

română

Etimologie

Din franceză toast.

Pronunție

  • AFI: /to̯ast/


Substantiv


Declinarea substantivului
toast
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ toast toasturi
Articulat toastul toasturile
Genitiv-Dativ toastului toasturilor
Vocativ toastule toasturilor
  1. urare făcută la o masă în cinstea unei persoane sau a unui eveniment, însoțită de ridicarea paharului; scurt discurs ținut cu acest prilej.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.