tihni

română

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) tihnonti.

Pronunție

  • AFI: /tihˈni/


Verb


Conjugarea verbului
tihni
Infinitiv a tihni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 '
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să tihnească
Participiu tihnit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a se bucura (în liniște) de ceva; a-i cădea bine, a-i prii ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din tihni.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru tihni.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.