tentare

română

Etimologie

Din verbul a tenta.

Pronunție

  • AFI: /ten'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tentare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tentare tentări
Articulat tentarea tentările
Genitiv-Dativ tentării tentărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a tenta și rezultatul ei.

Cuvinte derivate


Traduceri




italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină tĕmptare și tĕntare.

Pronunție

  • AFI: /ten'tare/


Verb

  1. a încerca, a tenta
  2. a tenta, a ademeni

Sinonime

  • 1: provare

Cuvinte derivate

Referințe




latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din tentō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent pentru tentō.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.