telefonie
română
Etimologie
Din franceză téléphonie.
Pronunție
- AFI: /te.le.foˈni.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului telefonie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | telefonie | invariabil |
| Articulat | telefonia | invariabil |
| Genitiv-Dativ | telefoniei | invariabil |
| Vocativ | telefonie | invariabil |
- transmitere, de obicei bilaterală, la distanță a sunetelor (transformate în unde electromagnetice) cu ajutorul aparatelor de telefon, legate între ele prin cabluri conducătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.