tachina

română

Etimologie

Din franceză taquiner.

Pronunție

  • AFI: /ta.ki'na/


Verb


Conjugarea verbului
tachina
Infinitiv a tachina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 tachinez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să tachineze
Participiu tachinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a necăji în glumă și fără răutate, a contraria în lucruri mărunte.
  2. (v.tranz.) (fig.) (rar) a obseda, a neliniști.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.