tânără

română

Etimologie

Din tânăr.

Pronunție

  • AFI: /'tɨ.nə.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tânără
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tânără tinere
Articulat tânăra tinerele
Genitiv-Dativ tinerei tinerelor
Vocativ tânăro tinerelor
  1. persoană, ființă care este, ca vârstă, între copilărie și maturitate, care nu este încă matură.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.