supramaturație

română

Etimologie

Din supra- + maturație (după franceză surmaturation).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.ma.tu'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
supramaturație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supramaturație supramaturații
Articulat supramaturația supramaturațiile
Genitiv-Dativ supramaturației supramaturațiilor
Vocativ supramaturație supramaturațiilor
  1. stadiu al semințelor și fructelor după ce au atins faza maturității fiziologice.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.