supoziție
română
Etimologie
Din franceză supposition.
Pronunție
- AFI: /su.po'zi.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului supoziție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | supoziție | supoziții |
| Articulat | supoziția | supozițiile |
| Genitiv-Dativ | supoziției | supozițiilor |
| Vocativ | supoziție | supozițiilor |
- presupunere, ipoteză.
- (log.) enunț luat ca premisă (ipoteză) pentru întemeierea altor enunțuri.
- (log.) capacitatea unui termen de a reprezenta ceva într-o propoziție.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.