sulă

română

Etimologie

Din latină subula.

Pronunție

  • AFI: /'su.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sulă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sulă sule
Articulat sula sulele
Genitiv-Dativ sulei sulelor
Vocativ sulă sulelor
  1. unealtă (folosită de cizmari și de cojocari) formată dintr-un ac lung și gros de oțel, drept sau curb, fixat într-un mâner, cu care se găurește pielea, talpa etc. spre a putea petrece acul sau ața prin ele.
  2. (reg.) pește mic cu corpul foarte subțire și alungit (Syngnatus nigrolineatus).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.