succesoare
română
Etimologie
Din succesor.
Pronunție
- AFI: /suk.ʧe'so̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului succesoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | succesoare | succesoare |
| Articulat | succesoarea | succesoarele |
| Genitiv-Dativ | succesoarei | succesoarelor |
| Vocativ | succesoareo | succesoarelor |
- persoană care urmează în locul alteia (într-o funcție, într-o demnitate).
- (jur.) persoană care dobândește drepturi și obligații de la o altă persoană; moștenitoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.