stingător

română

Variante

Etimologie

Din a stinge + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /stin.gə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
stingător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stingător stingătoare
Articulat stingătorul stingătoarele
Genitiv-Dativ stingătorului stingătoarelor
Vocativ stingătorule stingătoarelor
  1. dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.