sposo
| Vezi și : sposò |
interlingua
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
sposo
italiană
(italiano)
Variante
Etimologie
Din latină spōnsus.
Pronunție
- AFI: /'spɔzo/
Substantiv
sposo m., sposi pl.
- mire; soț, mărit
- (la pl.) tineri căsătoriți, însurăței
Sinonime
- 1: marito
Cuvinte derivate
- sposino
Cuvinte apropiate
Etimologie
Din sposare.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru sposare.
- română: (eu) căsătoresc, mărit
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.