spion

română

Etimologie

Din germană Spion, italiană spione. Confer franceză espion.

Pronunție

AFI: /spiˈon/

Substantiv

Declinarea substantivului spion
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spion	spioni
Articulat	spionul	spionii
Genitiv-Dativ	spionului	spionilor
Vocativ	spionule	spionilor

persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă.
persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații).
lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate.

Cuvinte derivate

spioană

Traduceri

Traduceri

engleză: spy (English)
franceză: espion (français) m.
germană: Spion (Deutsch) m.
italiană: spia (italiano) m.

neerlandeză: spion (Nederlands) m.
portugheză: espião (português) m.
spaniolă: espía (español) m.

Anagrame

snopi

Referințe

DEX '98 via DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.