spectator

română

Etimologie

Din franceză spectateur < latină spectator.

Pronunție

  • AFI: /spek.ta'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
spectator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spectator spectatori
Articulat spectatorul spectatorii
Genitiv-Dativ spectatorului spectatorilor
Vocativ spectatorule spectatorilor
  1. persoană care asistă la un spectacol, la o competiție sportivă, la o ceremonie etc.
  2. martor la o întâmplare, la un eveniment.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.