spălățel

română

Etimologie

Din spălat + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /spə.lə'ʦel/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
spălățel
Singular Plural
Masculin spălățel spălăței
Feminin spălățică spălățele
Neutru spălățel spălățele
  1. (fam.) cu aspect și ținută îngrijită, curat îmbrăcat, prezentabil; curățel.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.