sorbitură

română

Etimologie

Din a sorbi + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /sor.bi'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sorbitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sorbitură sorbituri
Articulat sorbitura sorbiturile
Genitiv-Dativ sorbiturii sorbiturilor
Vocativ sorbitură sorbiturilor
  1. sorbire.
  2. cantitate de lichid care se poate sorbi dintr-o dată; înghițitură, dușcă.
  3. (reg.) mâncare lichidă; zeamă, supă, ciorbă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.